După ediția-pilot lansată în 2018 și încă două numere apărute în 2019, Teatrul ca rezistență continuă seria publicației omonime, aducând în atenție articole care evocă teatrul în primul și în al doilea război mondial, reacțiile artiștilor cu prilejul altor crize mondiale din secolul 20, precum războiul din Vietnam sau asediul orașului Sarajevo, dar și subiecte la zi, inclusiv recenta confruntare a teatrului cu pandemia. Articolele incluse în acest număr al fanzinului sunt scrise în limba română și rezumate în limbile germană, maghiară și engleză.
Lansăm și numărul 5 al Fanzinului Teatrul ca Rezistență, dedicat de această dată teatrului independent din România, în speranța de a atrage atenția asupra celei mai inovatoare zone de creație teatrală, aflată în acest an într-o profundă criză. Acest număr se dorește a fi și un instrument de sensibilizare și advocacy. Fanzinul va fi prezentat factorilor de decizie de la Ministerul Culturii, primarilor și șefilor de consilii județene, scopul acestui demers fiind acela de a contribui la salvarea, măcar în ultima clipă, a companiilor independente de teatru din România.Articolele incluse în acest număr al fanzinului sunt scrise în limba română și rezumate în limbile germană, maghiară și engleză.
Proiectul Teatrul ca Rezistență își propune să creeze o punte de comunicare între generații prezentând în premieră filmul de animație Cenzură, realizat de artista Laura Pop care urmărește să surprindă complexitatea lucrurilor simple și multitudinea perspectivelor prin creațiile sale. În filmul de animație Cenzură este ilustrată esența anilor marcați de control și supraveghere.
Prin acest mic ghid oferim persoanelor non-LGBTQI+ informaţii şi sfaturi care pot fi utile in viaţa de zi cu zi, mai ales pentru discuţiile şi evenimentele online din această perioadă. Vizibilitatea persoanelor aliate este importantă şi ajută la crearea unei platforme pentru ca noi, persoanele LGBTQI+, să putem să ne spunem poveştile, şi problemele, pentru care putem găsi împreună soluţii.Cu sprijinul Asociaţiei Timişoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii vom distribui acest ghid gratuit şi în format fizic. Acest program este o inițiativă Identity Education pentru “Perspective Fluide”, parte a Programului Cultural Timișoara Capitală Europeană a Culturii și finanțat de Primăria Municipiului Timișoara.
Scurtă istorie a Teatrului Maghiar din Timișoara. Cristina Modreanu și Ovidiu Mihăiță discută cu Janos Szekernyes, critic și fost director al teatrului. Janos Szekernyes, născut în 1941, jurnalist, critic și istoric de teatru. A fost director al Teatrului Maghiar din Timișoara în perioada 1992-1993. Autor a sute de articole despre artă și al unor volume publicate după 1990. [subtitrare engleză]Teatrul ca Rezistență este un proiect realizat de Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, parte a proiectului european Heritage Contact Zone, co-finanțat prin programul Europa Creativă, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local, prin intermediul programului cultural prioritar ”Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2021”, parte a Programului Cultural TM2021 din anul 2019. Proiectul este coprodus cu Auăleu Teatru (Timișoara), care lucrează în strânsă asociere cu instituțiile teatrale majore ale orașului: Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Maghiar ”Csiky Gergely”, Teatrul German de Stat, Teatrul Thespis, Teatrul pentru copii și tineret Merlin.
Lupta cu cenzura. Cristina Modreanu discută cu Doina Popa, fost secretar literar al Teatrului Național din Timișoara și Magda Bordeianu, regizoare, născută în Timișoara și emigrată în Germania. Doina Popa (n.Artimon) – născută în 1940 a fost secretar literar al Teatrului Național din Timișoara în perioada comunistă. În această calitate făcea sugestii de texte pentru repertoriul teatrului, asista la repetiții, alcătuia caietele program ale unora dintre spectacole, împărțind această funcție cu Mariana Coruțiu Voicu, colega ei de la secretariatul literar. După 1990 a înființat împreună cu Lucia Nicoară, fosta directoare a TNT, una dintre primele agenții teatrale din țară, Artmedia, care a prezentat în oraș sute de spectacole din întreaga țară. Magda Bordeianu Brandsdorfer – regizoare și educatoare teatrală. S-a născut în Timișoara în 1950 și a absolvit Institutul de Teatru din Bucureși în 1972, fiind repartizată mai întâi la Oradea. A înființat la București în 1968, împreună cu câțiva alți colegi studenți Teatrul Podul, în jurul căruia a strâns actori tineri pentru puneri în scenă cu piese noi românești. A emigrat în Germania în 1972 și a înființat un teatru privat la Mainz. Din 1985 conduce și Școala de măști în același oraș. [subtitrare engleză]Teatrul ca Rezistență este un proiect realizat de Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, parte a proiectului european Heritage Contact Zone, co-finanțat prin programul Europa Creativă, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local, prin intermediul programului cultural prioritar ”Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2021”, parte a Programului Cultural TM2021 din anul 2019. Proiectul este coprodus cu Auăleu Teatru (Timișoara), care lucrează în strânsă asociere cu instituțiile teatrale majore ale orașului: Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Maghiar ”Csiky Gergely”, Teatrul German de Stat, Teatrul Thespis, Teatrul pentru copii și tineret Merlin.
Interviu Teatrul ca rezistență - Teatrul de păpuși din Timișoara Maria (Cuța) Gornic, mânuitoare de păpuși, în dialog cu Cristina Modreanu și Ovidiu Mihăiță.Teatrul ca Rezistență este un proiect realizat de Asociația Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, parte a proiectului european Heritage Contact Zone, co-finanțat prin programul Europa Creativă, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local, prin intermediul programului cultural prioritar ”Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2023”, parte a Programului Cultural TM2023 din anul 2019. Proiectul este coprodus cu Auăleu Teatru (Timișoara), care lucrează în strânsă asociere cu instituțiile teatrale majore ale orașului: Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Maghiar ”Csiky Gergely”, Teatrul German de Stat, Teatrul Thespis, Teatrul pentru copii și tineret Merlin.
Scurtă istorie a Teatrului German din Timișoara. O discuție cu Ida Jarcsek-Gaza, actriță și fostă directoare a teatrului. Întrebări: Cristina Modreanu. Ida Jarcsek-Gaza s-a născut în Timișoara în 1947 și este membră a trupei Teatrului German de Stat încă de la absolvirea Institutului de Teatru din București. Între 2003 și 2007 a fost directoare artistică a companiei. În cele patru stagiuni în care a condus teatrul a fost acordată o atenție deosebită dramei contemporane și extinderii conexiunilor cu artiști și instituții, precum și creșterii interesului publicului și criticii pentru Teatrul German de Stat din Timișoara.Teatrul ca Rezistență este un proiect realizat de Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, parte a proiectului european Heritage Contact Zone, co-finanțat prin programul Europa Creativă, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local, prin intermediul programului cultural prioritar ”Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2021”, parte a Programului Cultural TM2021 din anul 2019. Proiectul este coprodus cu Auăleu Teatru (Timișoara), care lucrează în strânsă asociere cu instituțiile teatrale majore ale orașului: Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Maghiar ”Csiky Gergely”, Teatrul German de Stat, Teatrul Thespis, Teatrul pentru copii și tineret Merlin.
Thespis după 1990: rezistența post-revoluționară Adrian Korek, coordonator Trupa studențească Thespis în dialog cu Cristina Modreanu.Adrian Korek – actor și actualmente coordonator al trupei studențești Thespis. Activează în Thespis din 1994, a lucrat cu Lelu Bihoi și a participat la toate evenimentele importante ale trupei din anii 90 și până în prezent. Diogene V. (Lelu) Bihoi – regizor de teatru timișorean, fondator al Tupei studențești Thespis, cunoscută înainte de 1989 ca un creuzet al rezistenței prin teatru din Timișoara. Spectacolele subversive create de membrii companiei, în regia lui Lelu Bihoi sau mai târziu a lui Victor Cîrcu, uneori în colaborare cu trupa rock Phoenix au circulat în festivalurile studențești din toată țara și din regiune, transformând Thespis într-o adevărată legendă locală.Teatrul ca Rezistență este un proiect realizat de Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, parte a proiectului european Heritage Contact Zone, co-finanțat prin programul Europa Creativă, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local, prin intermediul programului cultural prioritar ”Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2023”, parte a Programului Cultural TM2021 din anul 2019. Proiectul este coprodus cu Auăleu Teatru (Timișoara), care lucrează în strânsă asociere cu instituțiile teatrale majore ale orașului: Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Maghiar ”Csiky Gergely”, Teatrul German de Stat, Teatrul Thespis, Teatrul pentru copii și tineret Merlin.
Scurtă istorie a Trupei studențești Thespis din Timișoara Valeriu Sepi și Doru Iosif în dialog cu Cristina Modreanu.Valeriu Sepi – artist vizual și muzician, fost membru al celebrei trupe rock Phoenix din Timișoara. A participat la turneele grupului, a fost autorul graficii unora dintre coperțile de album Phoenix, a jucat în spectacolul de succes, controverat politic, Țiganiada. Spectacolul a fost produs de trupa Thespis și grupul rock Phoenix și regizat de Lelu Bihoi și Victor Cîrcu. Doru Iosif – cunoscut actor al Teatrului Național din Timișoara. A fost membru al trupei studențești Thespis în anii 80, cei mai complicați ai regimului comunist. A jucat în mai multe spectacole în regia lui Lelu Bihoi, fondatorul trupei Thespis. Teatrul ca Rezistență este un proiect realizat de Asociația Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, parte a proiectului european Heritage Contact Zone, co-finanțat prin programul Europa Creativă, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local, prin intermediul programului cultural prioritar ”Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2023”, parte a Programului Cultural TM2023 din anul 2019. Proiectul este coprodus cu Auăleu Teatru (Timișoara), care lucrează în strânsă asociere cu instituțiile teatrale majore ale orașului: Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Maghiar ”Csiky Gergely”, Teatrul German de Stat, Teatrul Thespis, Teatrul pentru copii și tineret Merlin.