Fotografie spectacol online, POVESTEA ACELOR OAMENI CARE S-AU ADUNAT ÎNTR-O SEARĂ ÎN JURUL UNEI MESEDistribuția: Claudia Ieremia (Mama), Romeo Ioan (Tatăl), Ion Rizea (Bunica), Andrei Chifu (Fiul), Mălina Manovici (Fiica), Alina Ilea (Mătușa), Matei Chioariu (Unchiul, Predicatorul). Scenografia: Tudor Prodan. Regia artistică: Radu Iacoban.
Pe 10 Octombrie, de Ziua produselor agroalimentare românești s-a organizat la Centrul Cultural Ambasada evenimentul de premiere a rețetelor câștigătoare, în cadrul concursului de rețete Gustul ca Patrimoniu. Acesta a fost urmat de o masă rotundă pe tema valorizării relației dintre hrană și cultură.De la „varză a la Cimișoara”, „porumbei cu mere și merișoare”și „plăcintă acră cu ludaie”, trecând prin „turcii cu pături” și „păturată pe crumpi” și ajungând la „gogoși pe abur” și „caș de gutui”, toate rețetele primite au intrat în atenția membrilor juriului. Laura Laurențiu, bucătar și blogger la RețeteCaLaMama, Horia Șimon, chef și Lucian Cuibus, reprezentant Slow Food Cluj- Transilvania, au punctat specificului regional, utilizarea ingredientelor naturale și originalitatea abordării.
În programul LA PAS 2020 vă propunem mai multe filme scurte despre produse artizanale din regiune și mișcarea Slow Food, sub titulatura ARTIZANI LA PAS.În primul episod al seriei ARTIZANI LA PAS vă prezentăm brânzeturile manufacturate în întreprinderea socială gestionată de Asociatia Curtea Culorilor.Fondată în februarie 2011, cu misiunea de a oferi o locuință, formare umană și profesională unor tinere fără familie, Asociația Curtea Culorilor își desfășoară activitatea în Sârbova, un sat cu puțin peste o sută de locuitori, situat la 34 km de Timișoara.Brânzeturile sunt realizate după rețete inspirate de tradiția italiană, din laptele vacilor din sat, cu cheag organic, dar și vegetal.În filmul produs prin programul LA PAS apar trei artizane din Curtea Culorilor: Adriana Formenti, coordonatoarea atelierului, Gabriela Gheorghe și Petronela Duptov, lucrătoare în manufactură.La Pas/Slowing Down este un program derulat de Asociația CRIES în parteneriat cu Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii și încurajează modelele sustenabile de consum și producție alimentară
În programul LA PAS 2020 vă propunem mai multe filme scurte despre produse artizanale din regiune și mișcarea Slow Food, sub titulatura ARTIZANI LA PAS.În acest episod al seriei ARTIZANI LA PAS vă prezentăm brutarii Prospero.Povestea Prospero Delicii începe cu ingrediente naturale care se transformă în bunătăți artizanale felurite: pâine, prăjituri, torturi și patiserie. Cei de la Prospero folosesc doar ingrediente naturale și metode artizanale. Asta nu înseamnă că fac lucrurile ca acum 100 de ani. Îmbrățișează tehnologia acolo unde le face angajaților viața mai ușoară și cu condiția să nu afecteze procesul de producție a pâinii.Prospero își ia angajamentele de a lucra pentru un stil de viață mai sănătos și de a face totul de la zero, artizanal, astfel ingredientele folosite oferind cât mai multe beneficii pentru consumatori.La Pas/Slowing Down este un program derulat de Asociația CRIES în parteneriat cu Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii și încurajează modelele sustenabile de consum și producție alimentară.
În programul LA PAS 2020 vă propunem mai multe filme scurte despre produse artizanale din regiune și mișcarea Slow Food, sub titulatura ARTIZANI LA PAS.În acest episod al seriei ARTIZANI LA PAS vi-l prezentăm pe Mihály László, apicultor artizanal în situl Natura 2000 Zarandul de Est.Mierea constituie principalul produs al muncii albinelor, reprezintă un aliment cu calităţi deosebite, hrănitor, cu valoare biologică şi calorică ridicată. Cu toate acestea, mierea este uşor asimilabilă, cu proprietăţi bactericide (datorită conţinutului în inhibină).Albinele asigură polenizarea a circa 85% din plantele entomofile existente, reprezentând un element de echilibru ecologic. În ultimii ani albinele au început să fie utilizate ca detectori ai zonelor poluate. Datorită faptului că albinele culeg nectar, polen, propolis de la flora existentă pe o suprafaţă de 1.256 ha, pot da informaţii cu privire la gradul de poluare a zonei respective. (Mihály László)Siturile Natura 2000 au fost desemnate în mod special pentru a proteja zonele esențiale pentru o subserie de specii sau tipuri de habitate, prin Directive Europene. Acestea sunt considerate a fi de importanță europeană deoarece sunt amenințate, vulnerabile, rare, endemice sau prezintă exemple remarcabile de caracteristici specifice uneia sau mai multora dintre cele nouă regiuni biogeografice din Europa. În total, există aproximativ 2000 de specii și 230 de tipuri de habitate pentru care este necesar ca siturile esențiale să fie desemnate situri Natura 2000. Rețeaua Natura 2000 în România este împărțită în cinci ecoregiuni (bioregiuni) - cele existente pe teritoriul țării: alpină, continentală, panonică, pontică și stepică.László Mihály lucrează la Poienița Zarand, organizație care îmbuteliază și distribuie produse apicole de calitate de la apicultorii din Zarandul de Est.La Pas/Slowing Down este un program derulat de Asociația CRIES în parteneriat cu Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii și încurajează modelele sustenabile de consum și producție alimentară.
În acest episod ARTIZANI LA PAS, Tudor Stricescu, inițiator al comunității Slow Food Timișoara, ne spune câte ceva despre unul dintre programele acesteia, Food and Health, ce abordează tema alimentației raționale. Programul se va dezvolta în trei tipuri de proiecte: Reducerea risipei alimentare, Reducerea gazelor cu efect de seră printr-o alimentație diversificată și Scăderea obezității, malnutriției și a hipertensiunii. Slow Food (Mâncarea lentă sau Hrana preparată cu timp) este o mișcare ce promovează gastronomia locală și gătitul tradițional. A fost fondată de Carlo Petrini în Italia în 1986 și de atunci s-a răspândit în întreaga lume. Inițiată ca o alternativă la fast-food, mișcarea se străduiește să păstreze bucătăria tradițională și regională și încurajează cultivarea plantelor, semințelor și creșterea animalelor caracteristice ecosistemului local. Slow Food promovează întreprinderile locale și producția alimentară durabilă. De asemenea, Slow Food pune accent pe calitatea alimentelor, mai degrabă decât pe cantitate.Comunitatea Slow Food Timișoara urmărește educația alimentară, promovarea patrimoniului natural local și promovarea produselor locale și a producătorilor locali adepți ai unor practici agricole sustenabile.
În programul LA PAS 2020 vă propunem mai multe filme scurte despre produse artizanale din regiune și mișcarea Slow Food, sub titulatura ARTIZANI LA PAS.Bio Banat este o mică afacere de familie, care produce sucuri de mere. Sub marca Casa Despi, Bio Banat produce din 2020 un cidru artizanal de inspirație normandă.Cidrul Genesis este un produs integral natural, care dezvoltă carbonatare din fermentație, fără concentrat, fără adaos de zahăr, coloranți sau conservanți. Cidrul Genesis este o băutură artizanală realizată după o rețetă normandă autentică, din ingrediente naturale, printr-un proces lent și natural de fermentație.Pentru eticheta cidrului artizanal, Casa Despi a lucrat cu artistul timișorean S∴C∴ Acesta se remarcă printr-o tehnică grafică originală și deosebit de laborioasă, lucrările sale fiind complexe, expresive și de o mare profunzime. Una dintre lucrările sale, intitulată Eden, i-a inspirat în mod deosebit pe producătorii de cidru artizanal, deoarece are în centrul ei Mărul, fructul biblic al cunoașterii, din care se prelinge un strop – iar Adam și Eva, simbolizați prin cele două jumătăți ale trunchiului de copac, sunt deopotrivă legați și despărțiți de această picătură, de esența actului Cunoașterii Binelui și Răului. Acest act, dobândirea liberului arbitru, se manifestă în toate generațiile următoare, stilizate subtil prin bază trunchiului. Șarpele este reprezentat geometric și simbolizează atât înțelepciunea, cât și tentația evoluției, a transcendenței și a eliberării prin cunoaștere. La Pas/Slowing Down este un program derulat de Asociația CRIES în parteneriat cu Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii și încurajează modelele sustenabile de consum și producție alimentară.
Atelierul IDENTITATE, care face parte din proiectul Teatrului Național din Timișoara pentru anul 2021, își propune să promoveze folclorul autentic și să-l integreze în viața omului citadin. Atelierul IDENTITATE este coordonat de Marius Andrei Alexe – Bean MC. Acesta compune atelierul din 4 module. Tema este cavalul. Primul modul este programat între 26 - 31 martie 2018 și va avea loc în foaierul Sălii 2, Teatrul Național. Proiectul face parte din Traseul Vocile Orașului, din dosarul de candidatură.
Atelierul IDENTITATE, care face parte din proiectul Teatrului Național din Timișoara pentru anul 2021, își propune să promoveze folclorul autentic și să-l integreze în viața omului citadin. Atelierul IDENTITATE este coordonat de Marius Andrei Alexe – Bean MC. Acesta compune atelierul din 4 module. Tema este cavalul. Primul modul este programat între 26 - 31 martie 2018 și va avea loc în foaierul Sălii 2, Teatrul Național. Proiectul face parte din Traseul Vocile Orașului, din dosarul de candidatură.
Atelierul IDENTITATE, care face parte din proiectul Teatrului Național din Timișoara pentru anul 2021, își propune să promoveze folclorul autentic și să-l integreze în viața omului citadin. Atelierul IDENTITATE este coordonat de Marius Andrei Alexe – Bean MC. Acesta compune atelierul din 4 module. Tema este cavalul. Primul modul este programat între 26 - 31 martie 2018 și va avea loc în foaierul Sălii 2, Teatrul Național. Proiectul face parte din Traseul Vocile Orașului, din dosarul de candidatură.